Pink Floyd - Dogs

Dogs (Waters, Gilmour) 17:06

You gotta be crazy, you gotta have a real need.
You gotta sleep on your toes, and when you're on the street,
You gotta be able to pick out the easy meat with your eyes closed.
And then moving in silently, down wind and out of sight,
You gotta strike when the moment is right without thinking.

And after a while, you can work on points for style.
Like the club tie, and the firm handshake,
A certain look in the eye and an easy smile.
You have to be trusted by the people that you lie to,
So that when they turn their backs on you,
You'll get the chance to put the knife in.

You gotta keep one eye looking over your shoulder.
You know it's going to get harder, and harder, and harder as you
get older.
And in the end you'll pack up and fly down south,
Hide your head in the sand,
Just another sad old man,
All alone and dying of cancer.

And when you loose control, you'll reap the harvest you have sown.
And as the fear grows, the bad blood slows and turns to stone.
And it's too late to lose the weight you used to need to throw
around.
So have a good drown, as you go down, all alone,
Dragged down by the stone.

I gotta admit that I'm a little bit confused.
Sometimes it seems to me as if I'm just being used.
Gotta stay awake, gotta try and shake off this creeping malaise.
If I don't stand my own ground, how can I find my way out of this
maze?

Deaf, dumb, and blind, you just keep on pretending
That everyone's expendable and no-one has a real friend.
And it seems to you the thing to do would be to isolate the winner
And everything's done under the sun,
And you believe at heart, everyone's a killer.

Who was born in a house full of pain.
Who was trained not to spit in the fan.
Who was told what to do by the man.
Who was broken by trained personnel.
Who was fitted with collar and chain.
Who was given a pat on the back.
Who was breaking away from the pack.
Who was only a stranger at home.
Who was ground down in the end.
Who was found dead on the phone.
Who was dragged down by the stone.

Expozitie foto : 'STREET DELIVERY 2014'

Ca de fiecare data Street delivery ne-a dat ocazia sa facem fotografii interesante.

Impreuna cu Nikon si Fotohobby vom arata bucuresteniilor fotografiile facute anul acesta si ca sa fim in ton cu Stret delivery vom expune pe strada, pe strada Covaci, adica pe vitrinele magazinului Fotohobby

Vernisaj: miercuri 20 august ora 18.15 la Magazinul Fotohobby, str. Covaci nr. 7, in Centrul vechi al Bucurestiului

Expun:

Adi Tache; Alexandru Corneanu; Alexandru Dinu-Serban ; Andra Raicu; Andrada Galan; Andrei Birsan; Andrei Bogdan Oprescu; Antonia Bordu; Bogdan Serban; Camelia Sirli; Corneliu Tanasa; Cosmin Tuduran; Crisanta Maciuceanu; Cristian Lixandru; Daliana Pacuraru; Daria Virbanescu; Diana Pascu; Eli Driu; Emilia Zainel; Florin Amelian; Gabriel Tocu; Helga Forika ; Ileana Cozar; Ines Moscovici; Ioana Manescu; Ioana Maria Rusu; Ionut Gighileanu; Julian Sima; Kiprian George; Lavinia Gaesti; Lavinia Visan; Liviu Lazar; Loredana Gheorghe; Lucia Simion; Lucian Pavel; Mărășoiu Adina ; Maria Atanasiu; Maria Bostenaru; Marius Tufan; Mihai Petre; Mirela Momanu; Nancy Vajaianu; Nick Constandache; Nicu Buculei; Paula Duta; Raluca Tautu; Renate Storch; Roberto Iosupescu; Sabin Prodan; Serban Vornicu; Silviu Nastase; Simona Tache; Sorina Tache; Stefanel Vlad; Stefania Constantinescu; Titel Dragomir; Traian Lixandru; Victor Stroe.

Andrei Bîrsan
Presedinte Asociatia Bucurestiul meu drag

0743.076.255

Organizatori:

Asociatia Bucurestiul meu drag– memoria vizuala a orasului 

Merita sa descoperim pentru noi toti si pentru copiii nostri farmecul locului, oamenii si traditiile care l-au construit, care i-au definit spiritul si care într-un fel sau altul interfereaza zilnic cu prezentul nostru. Prin excursii, expozitii si revista Bucurestiul meu drag promovam cunoasterea orasului, asa cum este el, cu bune si cu rele.

Magazinul Fotohobby 

Aflat in centrul vechi al Bucurestiului (str. Covaci nr. 7) Magazinul Fotohobby cu o vechime de 15 ani comercializeaza aparate si accesorii foto-video atat pentru amamtori cat si pentru profesionisti. Cu peste 4.000 de repere in stoc Magazinul Fotohobby se afla in topul magazinelor de profil din Romania.

Nikon este martorul transformarii orasului tau

Nikon este o companie japoneza din 1917, specializata in productia de echipamente foto. Nikon este alaturi de Asociatia Bucurestiul Meu drag de peste 6 ani, timp in care am suprins transformarea orasului din toate zonele Bucurestiului. Multe dintre fotografiile realizate la Street Delivery au fost facute cu Nikon si reflecta cu fidelitate atmosfera acelor zile.

ADORMIREA MAICII DOMNULUI SAU SFÂNTA MARIE MARE

Părintele Arsenie Boca spunea, potrivit apologeticum.ro: 

"Nu se poate vorbi numai despre Maica Domnului. Ea e prevăzută de Dumnezeire îndată după căderea omului. Deci pomenirea ei, pune din plin, problema refacerii omului.

Primul om refăcut, e lisus, Fiul Ei, şi toţi ucenicii lui lisus, deci Ea e şi Maica Bisericii. A fost instituită, chiar de lisus, când era pe cruce, ca maică a creştinătăţii, când i-a dat pe loan de fiu şi lui loan i-a dat-o pe Ea de maică.

Dacă viaţa noastră s-ar reduce numai la viaţa aceasta, cea între leagăn şi mormânt, toată zdroaba vieţii ar fi fără sens. Dar viaţa noastră nu e numai atâta.
Ştim de la lisus, că vom purta şi chipul pe care ni l-a arătat El, schimbându-Se la faţă. Aceasta însă, când Se va naşte în noi Iisus, aşa cum S-a născut în sfânta Fecioară.
Prin asceză şi iubire sufletul nostru trebuie să ajungă la curăţia sufletului fecioară, în care se va naşte chipul nostru veşnic.

Nu e prin urmare numai o urmare a Domnului, ci şi o urmare a Maicii Domnului. Iar Maica Domnului n-a fost scutită de niciuna din durerile omeneşti. De mică a cunoscut refugiul şi prigoana lui Irod. Sabia durerilor a fost profeţită pentru sufletul Ei.

Ea e modelul desăvârşit de curăţie şi iubire, duse până la jertfa: dovadă, că puţini erau până sub crucea Răstignitului, şi printre cei puţini, era Maica Domnului.

Tot aşa, pe lângă orice răstignit al vieţii acesteia, puţini mai rămân pentru el către Dumnezeu, şi printre cei puţini, e Maica Domnului. Căci, spre a ajunge la refacerea noastră, trebuie să trecem prin multe răstigniri, şi avem trebuinţă de o inimă de mamă pentru noi către Dumnezeu.

Dumnezeu ne părăseşte uneori; sfinţii nu sunt ascultaţi, dar iubirea de mamă întoarce asprimea Dreptăţii lui Dumnezeu din nou în iubire.

Exod 32: Moise se ruga, strâmtorând pe Dumnezeu: încetează Doamne urgia Ta şi potoleşte-Ţi mânia şi socoteşte cu blândeţe greşala poporului Tău. Adă-ţi aminte de robii Tăi: Avraam, Isaac şi Iacov...

- Nu ! a răspuns Dumnezeu. Lasă-Mă să-i zdrobesc, căci cu urgie M-am mâniat asupra lor şi vreau să-i prăpădesc!

- Dacă nu-i ierţi, şterge-mă şi pe mine din Cartea Vieţii!
Şi a încetat urgia lui Dumnezeu; şi pentru rugăciunea lui Moise i-a iertat pe ei.
Cine-i Moise şi cine-i Maica Domnului ?
Când te-a lepădat Dumnezeu şi nici sfinţii nu se mai roagă pentru tine, a mai rămas cineva care nu te-a părăsit: e Maica Domnului, iar Maica Domnului e ascultată.
„Intre robii lui Dumnezeu şi Maica lui Dumnezeu e o deosebire fără margini" - zice sfântul Ioan Damaschin. Dacă Moise, un rob, poate, prin rugăciunea lui, să oprească urgia lui Dumnezeu şi nu-L lasă să se răzbune pe închinătorii la idoli, - cu atât mai mult rugăciunea sfintei Fecioare Maria, va opri să nu cadă urgia divină, peste păcătosul popor creştin.
Al VII-lea Sobor ecumenic, având în vedere rătăcirile ereticilor despre sfinţi şi despre Maica Domnului, hotărăşte:
„A cinsti şi a mări mai întâi pe Născătoarea de Dumnezeu: mai înaltă decât toate puterile cereşti; iar de asemenea şi pe sfintele Puteri îngereşti, fericiţii şi întru tot lăudaţii Apostoli şi Prooroci, pe sfinţii mucenici, morţi pentru Hristos, pe sfinţii şi de Dumnezeu purtătorii dascăli, şi toţi drepţii cuvioşi bărbaţi, şi a cere mijlocirea lor, pentru că ei ne pot apropia de împăratul tuturor - Dumnezeu."

Şi cântă Biserica:
„Sub milostivirea Ta scăpăm Stăpână, Născătoare de Dumnezeu Fecioară! Întru rugăciunile noastre nu ne lăsa pe noi în scârbe, ci ne mântuieşte din nevoi: Una, curată, Binecuvântată: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu."

VINCENT VAN GOGH

“I dream my painting and I paint my dream.”
― Vincent van Gogh

Exhibition - 'BUCHAREST IN BLACK & WHITE'

Asociatia „ Bucurestiul meu drag”, impreuna cu Casa de Cultura „Friedrich Schiller” va invita joi 10 iulie 2014, ora 18,30 la vernisajul expozitiei de fotografie „Bucurestiul in alb si negru” , care va avea loc la sediul Casei de Cultura „ Friedrich Schiller ” (Str. Batistei, nr.15).

La 555 de ani de la prima atestare documentara a Bucurestiului, veti putea vedea un Bucuresti clasic si elegant prezentat in 36 fotografii alb-negru realizate de membrii asociastiei noastre. Este o reexpunere a expozitiei din toamna 2013 intr-o ambianta de Bucuresti interbelic – Casa Schiller.
“Capitala a unui pamant tragic unde adesea totul sfarseste in comic, Bucurestiul s-a lasat in voia evenimentelor fara acea rigiditate si, prin urmare fara acea fragilitate pe care o provoaca mania. Iata de ce, strabatand curba sinuoasa a unui destin picaresc, Bucurestiul a ramas vesel.” (Paul Morand, 1935)

Expun: Alfredo Padron, Anca Coman, Andreea Grigorescu, Andrei Birsan, Andrei Bosoiu, Calin Andrei Stan, Carmen Gradinaru, Catalin Dinculescu, Cornel Hlupina, Cornel Petrescu, Cristian Bucur, Cristian Ihart, Cristina Badescu, Cristina Tinta, Daliana Pacuraru, Dan Moruzan, Daniel Gheorghita, Diana Chiriac, Eli Driu, Elisei Noata, Iulia Herescu, Leonard Butusina, Marcel Eremia, Maria Livia Chiorean, Mihai Petre, Mihai Roznovanu, Mirela Momanu, Monica Balareanu, Monica Miron, Neculae Juncu, Radu Iacob, Razvan Preda, Roberto Iosupescu, Sergiu Sfetcu, Stefanel Vlad, Victor Ciurea, Vlad Eftenie.

Curatorul expozitiei este Mirela Momanu.
Va prezenta: Andrei Birsan, presedintele Asociatiei „ Bucurestiul meu drag”
Ilustratia muzicala: prof. Dumitru Sascau
Coordonator proiect: Aurora Fabritius

„Seria de imagini prezentata in expozitie ilustreaza conceptul deportret urban, analizat si prezentat ca instrument de lucru, cu termen de noutate, in cadrul analizei imaginii spatiului urban cu vocatie comunitara. Timpul deschide o dimensiune filosofica, oferind multiple chei de citire ale dimensiunilor sale la scara urbana. Imaginile se transforma  pastrand memoria orasului , a oamenilor si a gesturilor efemere care se petrec, fotograful si fotografia ramanand martori.
Bucurestiul nu isi pastreaza urmele, inlocuindu-se pe sine cu aproape fiecare noua zi. Orasul ajunge sa-si piarda urma in propriul praf. Raman insa oamenii, acele prezente discrete dar atat de deschise a povesti orasul carea fost. Tranzitia de stare este nuantata prin cadre care evoca de data aceasta un plan afectiv. Nota de umor nu lipseste  spiritului bucurestean.
Exercitiul de investigare in planul imaginii cadrului urban isi poate dovedi astfel capacitatea, prin reflectarea sa la nivelul alcatuirii unui portret urban, de a se constitui intr-un instrument util de analiza poetica a realitatii urbane cotidiene.” (Vlad Eftenie, „ Bucurestii in tranzitie”)

City Blues

Rebranding City Blues Pub in Bucharest.

Drawings

Petru si Pavel - Feast of Saints Peter and Paul

Sfintii Apostoli Petru si Pavel sunt praznuiti de catre Biserica Ortodoxa la data de 29 iunie a fiecarui an. Acestia sunt sarbatoriti impreuna datorita faptului ca ambii s-au savarsit la Roma. Sfantului Apostol Pavel i s-a taiat capul iar Sfantul Apostol Petru a fost rastignit cu capul in jos. Conform Sinaxarului, moastele celor doi apostoli au fost puse impreuna. Conform cercetarilor recente, Petru a fost rastignit in anul 64, iar Pavel a fost decapitat in anul 67. Petru si Pavel sunt, de asemenea, autori a unor epistole incluse de catre Biserica in textele canonice ale Noului Testament (Pavel -14; Petru – 2). Acestia sunt considerati ca fiind printre cei mai importanti oameni care au luat parte la Biserica lui Hristos.

http://calendarulortodox.ro/sfinti/sfintii-apostoli-petru-si-pavel/ 

Amused to Death

"Two things that have haunted me most are the days when I had to collect the paybooks; and when I left Bill Hubbard in no-man's-land."
"I was picked up and taken into their trench. And I'd no sooner taken two or three steps down the trench when I heard a call,
'Hello Razz, I'm glad to see you. This is my second night here,' and he said
'I'm feeling bad,' and it was Bill Hubbard, one of the men we'd trained in England, one of the original battalion. I had a look at his wound, rolled him over; I could see it was probably a fatal wound. You could imagine what pain he was in, he was dripping with sweat; and after I'd gone about three shellholes, traversed that, had it been...had there been a path or a road I could have done better.
He pummeled me, 'Put me down, put me down, I'd rather die, I'd rather die, put me down.' I was hoping he would faint. He said 'I can't go any further, let me die.' I said 'If I leave you here Bill you won't be found, let's have another go.' He said 'All right then.' And the same thing happened; he couldn't stand it any more, and I had to leave him there, in no-man's-land."

"I don't mind about the war, that's one of the things I _like_ to watch, if it's a war going on, 'cause then I know if our side's winning, if our side's losing..."

ROGER WATERS LYRICS

"The Ballad Of Bill Hubbard"
 

125 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu

Acum 125 de ani, în ziua de 15 iunie 1889, pleca dintre noi Mihai Eminescu, „cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc”. Fără Eminescu, am fi fost mai săraci, mai goi, mai puţin români. Şi-a închiat viaţa slujirii neamului său, pe care l-a iubit ca nimeni altul, arzând ca o flacără pentru idealul libertăţii şi unităţii naţionale.

http://ziarulceahlaul.ro/125-de-ani-de-la-moartea-lui-mihai-eminescu/ 

Mineriada 13-15 iunie 1990

24 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990 

Sase morti, peste 1.000 de raniti, sute de persoane arestate si o interventie in forta a minerilor impotriva protestatarilor din Piata Universitatii, acesta a fost bilantul mineriadei desfasurata in perioada 13-15 iunie 1990 in Bucuresti. Anul acesta se implinesc 24 de ani de la mineriada din iunie 1990, considerata cea mai brutala si mai violenta dintre toate cele sase mineriade care au avut loc in Romania dupa 1989. Desi, potrivit datelor oficiale, sase persoane si-au pierdut viata in urma violentelor, patru dintre ele fiind impuscate, asociatiile victimelor mineriadelor sustin ca numarul lor s-ar ridica la peste 100 de persoane. Dupa 24 de ani, bilantul real al evenimentelor din vara lui 1990 ramane neclar.

www.hotnews.ro 

In June 1990, the Romanian authorities violently suppressed the peaceful demonstration of University Square in Bucharest. For many, that gesture showed that the ruling National Salvation Front, the self-proclaimed vanguard of the Romanian Revolution of December 1989, was just the old Communist Party under a new label and that President Ion Iliescu had remained true to the Stalinist convictions he shared while serving as a communist high-ranking decision maker during the 1950s and the 1960s. Iliescu called on the miners of the Valea Jiului to come to Bucharest to defend the nascent democracy against the protesters. Various national and local government members helped organize the transportation of the miners to Bucharest. Once in the capital, the miners beat up defenseless students, young girls with short skirts and men with beard (conforming to the bourgeois stereotype), destroyed property, and ransacked the headquarters of opposition political parties. Iliescu publicly thanked them for their bravery. During the 1990s, the miners came or tried to come to Bucharest five other times.

During the following twenty years, the civil society unsuccessfully tried to find out the truth about those events. In 1998, it asked for access to file 75/P/1998, prepared by a small team of prosecutors and gathering evidence of state brutality against peaceful protesters. Curiously, At the time when that request was made, the country was ruled by the anticommunist opposition, the Democratic Convention. From 2000 to 2004, when the Social Democrats (the conservative wing of the Salvation Front) formed the government and Iliescu again served as President, all efforts to prosecute the case were stalled, for obvious reasons. But the situation continued even after their political rivals, the Democrats (later renamed the Democrat-Liberals) and the Liberals, won the general elections of 2004. After the European Court of Human Rights ordered the Romanian state to surrender the file to the victims of the June 1990 mineriada. But for over a year the Romanian prosecutors refused to comply with that court order. It was only after the leader of the Association 21 December 1989, Teodor Mihaes, went of hunger strike for a staggering 78 days that the entire copy of the file was released to the civil society.

laviniastan.wordpress.com