Tuesday, August 19, 2014

Pink Floyd - Dogs
























Dogs (Waters, Gilmour) 17:06

You gotta be crazy, you gotta have a real need.
You gotta sleep on your toes, and when you're on the street,
You gotta be able to pick out the easy meat with your eyes closed.
And then moving in silently, down wind and out of sight,
You gotta strike when the moment is right without thinking.

And after a while, you can work on points for style.
Like the club tie, and the firm handshake,
A certain look in the eye and an easy smile.
You have to be trusted by the people that you lie to,
So that when they turn their backs on you,
You'll get the chance to put the knife in.

You gotta keep one eye looking over your shoulder.
You know it's going to get harder, and harder, and harder as you
get older.
And in the end you'll pack up and fly down south,
Hide your head in the sand,
Just another sad old man,
All alone and dying of cancer.

And when you loose control, you'll reap the harvest you have sown.
And as the fear grows, the bad blood slows and turns to stone.
And it's too late to lose the weight you used to need to throw
around.
So have a good drown, as you go down, all alone,
Dragged down by the stone.

I gotta admit that I'm a little bit confused.
Sometimes it seems to me as if I'm just being used.
Gotta stay awake, gotta try and shake off this creeping malaise.
If I don't stand my own ground, how can I find my way out of this
maze?

Deaf, dumb, and blind, you just keep on pretending
That everyone's expendable and no-one has a real friend.
And it seems to you the thing to do would be to isolate the winner
And everything's done under the sun,
And you believe at heart, everyone's a killer.

Who was born in a house full of pain.
Who was trained not to spit in the fan.
Who was told what to do by the man.
Who was broken by trained personnel.
Who was fitted with collar and chain.
Who was given a pat on the back.
Who was breaking away from the pack.
Who was only a stranger at home.
Who was ground down in the end.
Who was found dead on the phone.
Who was dragged down by the stone.

Monday, August 18, 2014

Expozitie foto : 'STREET DELIVERY 2014'


Ca de fiecare data Street delivery ne-a dat ocazia sa facem fotografii interesante.
Impreuna cu Nikon si Fotohobby vom arata bucuresteniilor fotografiile facute anul acesta si ca sa fim in ton cu Stret delivery vom expune pe strada, pe strada Covaci, adica pe vitrinele magazinului Fotohobby
Vernisaj: miercuri 20 august ora 18.15 la Magazinul Fotohobby, str. Covaci nr. 7, in Centrul vechi al Bucurestiului
Expun:
Adi Tache; Alexandru Corneanu; Alexandru Dinu-Serban ; Andra Raicu; Andrada Galan; Andrei Birsan; Andrei Bogdan Oprescu; Antonia Bordu; Bogdan Serban; Camelia Sirli; Corneliu Tanasa; Cosmin Tuduran; Crisanta Maciuceanu; Cristian Lixandru; Daliana Pacuraru; Daria Virbanescu; Diana Pascu; Eli Driu; Emilia Zainel; Florin Amelian; Gabriel Tocu; Helga Forika ; Ileana Cozar; Ines Moscovici; Ioana Manescu; Ioana Maria Rusu; Ionut Gighileanu; Julian Sima; Kiprian George; Lavinia Gaesti; Lavinia Visan; Liviu Lazar; Loredana Gheorghe; Lucia Simion; Lucian Pavel; Mărășoiu Adina ; Maria Atanasiu; Maria Bostenaru; Marius Tufan; Mihai Petre; Mirela Momanu; Nancy Vajaianu; Nick Constandache; Nicu Buculei; Paula Duta; Raluca Tautu; Renate Storch; Roberto Iosupescu; Sabin Prodan; Serban Vornicu; Silviu Nastase; Simona Tache; Sorina Tache; Stefanel Vlad; Stefania Constantinescu; Titel Dragomir; Traian Lixandru; Victor Stroe.


Andrei Bîrsan
Presedinte Asociatia Bucurestiul meu drag

0743.076.255
Organizatori:
Asociatia Bucurestiul meu drag– memoria vizuala a orasului 
Merita sa descoperim pentru noi toti si pentru copiii nostri farmecul locului, oamenii si traditiile care l-au construit, care i-au definit spiritul si care într-un fel sau altul interfereaza zilnic cu prezentul nostru. Prin excursii, expozitii si revista Bucurestiul meu drag promovam cunoasterea orasului, asa cum este el, cu bune si cu rele.
Magazinul Fotohobby 
Aflat in centrul vechi al Bucurestiului (str. Covaci nr. 7) Magazinul Fotohobby cu o vechime de 15 ani comercializeaza aparate si accesorii foto-video atat pentru amamtori cat si pentru profesionisti. Cu peste 4.000 de repere in stoc Magazinul Fotohobby se afla in topul magazinelor de profil din Romania.
Nikon este martorul transformarii orasului tau
Nikon este o companie japoneza din 1917, specializata in productia de echipamente foto. Nikon este alaturi de Asociatia Bucurestiul Meu drag de peste 6 ani, timp in care am suprins transformarea orasului din toate zonele Bucurestiului. Multe dintre fotografiile realizate la Street Delivery au fost facute cu Nikon si reflecta cu fidelitate atmosfera acelor zile.

Friday, August 15, 2014

ADORMIREA MAICII DOMNULUI SAU SFÂNTA MARIE MARE

Părintele Arsenie Boca spunea, potrivit apologeticum.ro

"Nu se poate vorbi numai despre Maica Domnului. Ea e prevăzută de Dumnezeire îndată după căderea omului. Deci pomenirea ei, pune din plin, problema refacerii omului.
Primul om refăcut, e lisus, Fiul Ei, şi toţi ucenicii lui lisus, deci Ea e şi Maica Bisericii. A fost instituită, chiar de lisus, când era pe cruce, ca maică a creştinătăţii, când i-a dat pe loan de fiu şi lui loan i-a dat-o pe Ea de maică.
Dacă viaţa noastră s-ar reduce numai la viaţa aceasta, cea între leagăn şi mormânt, toată zdroaba vieţii ar fi fără sens. Dar viaţa noastră nu e numai atâta.
Ştim de la lisus, că vom purta şi chipul pe care ni l-a arătat El, schimbându-Se la faţă. Aceasta însă, când Se va naşte în noi Iisus, aşa cum S-a născut în sfânta Fecioară.
Prin asceză şi iubire sufletul nostru trebuie să ajungă la curăţia sufletului fecioară, în care se va naşte chipul nostru veşnic.
Nu e prin urmare numai o urmare a Domnului, ci şi o urmare a Maicii Domnului. Iar Maica Domnului n-a fost scutită de niciuna din durerile omeneşti. De mică a cunoscut refugiul şi prigoana lui Irod. Sabia durerilor a fost profeţită pentru sufletul Ei.
Ea e modelul desăvârşit de curăţie şi iubire, duse până la jertfa: dovadă, că puţini erau până sub crucea Răstignitului, şi printre cei puţini, era Maica Domnului.
Tot aşa, pe lângă orice răstignit al vieţii acesteia, puţini mai rămân pentru el către Dumnezeu, şi printre cei puţini, e Maica Domnului. Căci, spre a ajunge la refacerea noastră, trebuie să trecem prin multe răstigniri, şi avem trebuinţă de o inimă de mamă pentru noi către Dumnezeu.
Dumnezeu ne părăseşte uneori; sfinţii nu sunt ascultaţi, dar iubirea de mamă întoarce asprimea Dreptăţii lui Dumnezeu din nou în iubire.
Exod 32: Moise se ruga, strâmtorând pe Dumnezeu: încetează Doamne urgia Ta şi potoleşte-Ţi mânia şi socoteşte cu blândeţe greşala poporului Tău. Adă-ţi aminte de robii Tăi: Avraam, Isaac şi Iacov...
- Nu ! a răspuns Dumnezeu. Lasă-Mă să-i zdrobesc, căci cu urgie M-am mâniat asupra lor şi vreau să-i prăpădesc!
- Dacă nu-i ierţi, şterge-mă şi pe mine din Cartea Vieţii!
Şi a încetat urgia lui Dumnezeu; şi pentru rugăciunea lui Moise i-a iertat pe ei.
Cine-i Moise şi cine-i Maica Domnului ?
Când te-a lepădat Dumnezeu şi nici sfinţii nu se mai roagă pentru tine, a mai rămas cineva care nu te-a părăsit: e Maica Domnului, iar Maica Domnului e ascultată.
„Intre robii lui Dumnezeu şi Maica lui Dumnezeu e o deosebire fără margini" - zice sfântul Ioan Damaschin. Dacă Moise, un rob, poate, prin rugăciunea lui, să oprească urgia lui Dumnezeu şi nu-L lasă să se răzbune pe închinătorii la idoli, - cu atât mai mult rugăciunea sfintei Fecioare Maria, va opri să nu cadă urgia divină, peste păcătosul popor creştin.
Al VII-lea Sobor ecumenic, având în vedere rătăcirile ereticilor despre sfinţi şi despre Maica Domnului, hotărăşte:
„A cinsti şi a mări mai întâi pe Născătoarea de Dumnezeu: mai înaltă decât toate puterile cereşti; iar de asemenea şi pe sfintele Puteri îngereşti, fericiţii şi întru tot lăudaţii Apostoli şi Prooroci, pe sfinţii mucenici, morţi pentru Hristos, pe sfinţii şi de Dumnezeu purtătorii dascăli, şi toţi drepţii cuvioşi bărbaţi, şi a cere mijlocirea lor, pentru că ei ne pot apropia de împăratul tuturor - Dumnezeu."
Şi cântă Biserica:
„Sub milostivirea Ta scăpăm Stăpână, Născătoare de Dumnezeu Fecioară! Întru rugăciunile noastre nu ne lăsa pe noi în scârbe, ci ne mântuieşte din nevoi: Una, curată, Binecuvântată: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu."

Thursday, July 10, 2014

Exhibition - 'BUCHAREST IN BLACK & WHITE'


Asociatia „ Bucurestiul meu drag”, impreuna cu Casa de Cultura „Friedrich Schiller” va invita joi 10 iulie 2014, ora 18,30 la vernisajul expozitiei de fotografie Bucurestiul in alb si negru , care va avea loc la sediul Casei de Cultura „ Friedrich Schiller ” (Str. Batistei, nr.15).

La 555 de ani de la prima atestare documentara a Bucurestiului, veti putea vedea un Bucuresti clasic si elegant prezentat in 36 fotografii alb-negru realizate de membrii asociastiei noastre. Este o reexpunere a expozitiei din toamna 2013 intr-o ambianta de Bucuresti interbelic – Casa Schiller.
Capitala a unui pamant tragic unde adesea totul sfarseste in comic, Bucurestiul s-a lasat in voia evenimentelor fara acea rigiditate si, prin urmare fara acea fragilitate pe care o provoaca mania. Iata de ce, strabatand curba sinuoasa a unui destin picaresc, Bucurestiul a ramas vesel.” (Paul Morand, 1935)

Expun: Alfredo Padron, Anca Coman, Andreea Grigorescu, Andrei Birsan, Andrei Bosoiu, Calin Andrei Stan, Carmen Gradinaru, Catalin Dinculescu, Cornel Hlupina, Cornel Petrescu, Cristian Bucur, Cristian Ihart, Cristina Badescu, Cristina Tinta, Daliana Pacuraru, Dan Moruzan, Daniel Gheorghita, Diana Chiriac, Eli Driu, Elisei Noata, Iulia Herescu, Leonard Butusina, Marcel Eremia, Maria Livia Chiorean, Mihai Petre, Mihai Roznovanu, Mirela Momanu, Monica Balareanu, Monica Miron, Neculae Juncu, Radu Iacob, Razvan Preda, Roberto Iosupescu, Sergiu Sfetcu, Stefanel Vlad, Victor Ciurea, Vlad Eftenie.

Curatorul expozitiei este Mirela Momanu.
Va prezenta: Andrei Birsan, presedintele Asociatiei „ Bucurestiul meu drag”
Ilustratia muzicala: prof. Dumitru Sascau
Coordonator proiect: Aurora Fabritius

Seria de imagini prezentata in expozitie ilustreaza conceptul deportret urban, analizat si prezentat ca instrument de lucru, cu termen de noutate, in cadrul analizei imaginii spatiului urban cu vocatie comunitara. Timpul deschide o dimensiune filosofica, oferind multiple chei de citire ale dimensiunilor sale la scara urbana. Imaginile se transforma  pastrand memoria orasului , a oamenilor si a gesturilor efemere care se petrec, fotograful si fotografia ramanand martori.
Bucurestiul nu isi pastreaza urmele, inlocuindu-se pe sine cu aproape fiecare noua zi. Orasul ajunge sa-si piarda urma in propriul praf. Raman insa oamenii, acele prezente discrete dar atat de deschise a povesti orasul carea fost. Tranzitia de stare este nuantata prin cadre care evoca de data aceasta un plan afectiv. Nota de umor nu lipseste  spiritului bucurestean.
Exercitiul de investigare in planul imaginii cadrului urban isi poate dovedi astfel capacitatea, prin reflectarea sa la nivelul alcatuirii unui portret urban, de a se constitui intr-un instrument util de analiza poetica a realitatii urbane cotidiene.” (Vlad Eftenie, „ Bucurestii in tranzitie”)

Tuesday, July 8, 2014

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...