Mihai Eminescu -162 years since his birth
Astazi se împlinesc 162 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu.
15 ianuarie 2012
15 ianuarie 2012
Aici : Oda in metru antic ( recita Adrian Paunescu)
Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată;
Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi,
Ochii mei ‘nălţam visători la steaua
Singurătăţii.
Când deodată tu răsărişi în cale-mi,
Suferinţă tu, dureros de dulce…
Până-n fund băui voluptatea morţii
Ne-ndurătoare.
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,
Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele mării.
De-al meu propriu vis mistuit mă vaiet,
Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări…
Pot să mai re-nviu luminos din el ca
Pasărea Phoenix?
Piară-mi ochii tulburători din cale,
Vino iar în sân, nepăsare tristă;
Ca să pot muri linişiti, pe mine
Mie redă-ma!
here you have a link : ODE (in ancient meter) by Mihai Eminescu. Translation from Romanian by Andrei Bantas.
Music by Albinoni, Adagio. A great piece of Romanian spirituality. :
ODE ( (in ancient meter)
Hardly had I thought I should learn to perish;
Ever young, enwrapped in my robe I wandered,
Raising dreamy eyes to the star styled often
Solitude's symbol.
All at once, however, you crossed my pathway -
Suffering - you, painfully sweet, yet torture...
To the less I drank the delight of dying -
Pitiless torment.
Sadly racked, I'm burning alive like Nessus,
Or like Hercules by his garment poisoned;
Nor can I extinguish my flames with every
Billow of oceans.
By my own ilussion consumed I'm wailing
On my own grim pyre in flames I'm melting...
Can I hope to rise again like the Phoenix
Bird from the ashes?
May all tempting eyes vanish from my pathway
Come back to my breast, you indifferent sorrow!
So that I may quietly die, restore me
To my own being!
ODE(in ancient meter) - M.Eminescu /English version by Andrei Bantas
„Daţi-mi statul cel mai absolutist, în care oamenii să fie sănătoşi şi avuţi - îl prefer statului celui mai liber, în care oamenii vor fi mizeri şi bolnavi" (Timpul, 23 dec. 1877).
„regimul parlamentar s-a viciat la noi din zi în zi mai mult, încît miniştrii au ajuns astăzi în poziţia de-a putea guverna după placul lor, fără control de jos, fără control de sus" (Timpul, 22 febr. 1880).
„Chiar dacă epoca formelor goale, care domneşte..., s-ar putea explica, deşi nu justifica, prin cuvîntul «epoca de tranziţiune», e evident că sarcinile cu care tranziţiunea ne-a încărcat cu asupra de măsură ne dictează de a ne întoarce de pe calea greşită, de a privi în mod mai limpede starea adevărată a ţării, de-a judeca în mod mai limpede necesităţile ei" (Timpul, 17 febr. 1880).
„o serie de fraze ieftene, copiate din gazete străine, din discursurile unor politicieni trăiţi şi crescuţi în alte ţări, a înlocuit şi înlocuieşte încă silinţa de-a învăţa singuri; raţionamente străine, răsărite din alte stări de lucruri, înlocuiesc exerciţiul propriei judecăţi" (Timpul, 17 febr. 1880)
„Ţinta noastră a fost totdeauna conservarea elementului naţional şi ocrotirea acestui element contra concurenţei excesive şi a propriei lui neprevederi" (Timpul, 6 dec.1881)
„Sau ţara aceasta să fie în adevăr românească, sau nici nu merită să fie" (Timpul, 6 aug.1881).
„Chestiunea de căpetenie pentru istoria şi continuitatea de desvoltare a acestei ţări este ca elementul românesc să rămîie cel determinant, ca el să dea tiparul acestei forme de stat, ca limba lui, înclinările lui oneste şi generoase, bunul lui simţ, c-un cuvînt geniul lui să rămîie şi pentru viitor norma de desvoltare a ţării şi să pătrundă pururea această desvoltare. Voim statul naţional, nu statul cosmopolit, nu America dunăreană" (Timpul, 17 dec. 1881).
„Noi credem că e mai mult ori mai puţin indiferent dacă oamenii care supun desvoltarea lor proprie desvoltării naţionale a României sunt, în orice caz, de origină pură traco-romană sau dacă, într-un număr de cazuri, această origine nu este atît de proprie" (Timpul, 17 dec. 1881).
pruteanu.ro
„regimul parlamentar s-a viciat la noi din zi în zi mai mult, încît miniştrii au ajuns astăzi în poziţia de-a putea guverna după placul lor, fără control de jos, fără control de sus" (Timpul, 22 febr. 1880).
„Chiar dacă epoca formelor goale, care domneşte..., s-ar putea explica, deşi nu justifica, prin cuvîntul «epoca de tranziţiune», e evident că sarcinile cu care tranziţiunea ne-a încărcat cu asupra de măsură ne dictează de a ne întoarce de pe calea greşită, de a privi în mod mai limpede starea adevărată a ţării, de-a judeca în mod mai limpede necesităţile ei" (Timpul, 17 febr. 1880).
„o serie de fraze ieftene, copiate din gazete străine, din discursurile unor politicieni trăiţi şi crescuţi în alte ţări, a înlocuit şi înlocuieşte încă silinţa de-a învăţa singuri; raţionamente străine, răsărite din alte stări de lucruri, înlocuiesc exerciţiul propriei judecăţi" (Timpul, 17 febr. 1880)
„Ţinta noastră a fost totdeauna conservarea elementului naţional şi ocrotirea acestui element contra concurenţei excesive şi a propriei lui neprevederi" (Timpul, 6 dec.1881)
„Sau ţara aceasta să fie în adevăr românească, sau nici nu merită să fie" (Timpul, 6 aug.1881).
„Chestiunea de căpetenie pentru istoria şi continuitatea de desvoltare a acestei ţări este ca elementul românesc să rămîie cel determinant, ca el să dea tiparul acestei forme de stat, ca limba lui, înclinările lui oneste şi generoase, bunul lui simţ, c-un cuvînt geniul lui să rămîie şi pentru viitor norma de desvoltare a ţării şi să pătrundă pururea această desvoltare. Voim statul naţional, nu statul cosmopolit, nu America dunăreană" (Timpul, 17 dec. 1881).
„Noi credem că e mai mult ori mai puţin indiferent dacă oamenii care supun desvoltarea lor proprie desvoltării naţionale a României sunt, în orice caz, de origină pură traco-romană sau dacă, într-un număr de cazuri, această origine nu este atît de proprie" (Timpul, 17 dec. 1881).
pruteanu.ro
